Din ghemurile strânse-n ceruri ne picură câte-o sclipire
Ce ne-amintește de cât dor am dus pentru a noastră iubire
Din valurile din adâncuri am îndrăznit să te păstrez
Și zi de zi te am, te bucur, pe-ntreg pământ te venerez.

Când cerul plânge, plâng și eu, de teamă doar să nu-i greșesc
Să pot s-o am, s-o simt în mine cum ființele ni se unesc
Îngerul meu, îmi ești în pântec un dar onest, promis de Tată
Și când la piept vei vrea să-mi fii voi simți soarta-mi luminată.

Până ce vii, promit să sufăr, să iert, să trag orice dureri
Doar să învăț să te iubesc, să te așez unde ți-e locul
În ochii tăi, doar ei contează, pentru noi ești și vei fi totul.