Unii oameni vindecă, alții ne dor. Sunt oameni care încă de când ajung în viața noastră ne alină și ne mângâie sufletele așa cum nici măcar noi nu am fi putut vreodată să o facem. Oameni pentru care grija și iubirea sunt mai presus de orice valori mizere induse de societate. Sunt oameni pentru care nimic din ceea ce contează pentru ceilalți nu cântărește înaintea lucrurilor ce capată cu adevărat un sens.

Unii oameni vindecă, iar alții ne dor pentru că fiecare suflet venit în viața noastră contribuie de fapt la evoluția noastră, la fiecare pas făcut pe drumul către un viitor atât de necunoscut, încât de multe ori ne complacem în monotonia prezentului.

Știi ce e frumos la oameni? Ochii! Ei sunt singuri care nu numai că nu mint, ci pot transmite tot ce este mai uman în noi. Ei ne devăluie cu adevărat durerile și bucuriile. Ei ne limpezesc privirea și ne dau curajul de a merge mai departe. Undeva, în lumea asta mare, fiecare dintre noi are un om ai cărui ochi se umezesc de fiecare dată când ne privesc. Un om ai cărui ochi văd lumina doar atunci când ne simt aproape. Ochi ce văd dincolo de un ambalaj frumos, ce simt și ating fiecare dorință a sufletului nostru.

Abia când îți dai seama că nu ești singur înțelegi cu adevărat despre ce e viața. Nu e despre cariere, averi și reușite, e despre iubire! Nu de orice fel! O iubire sinceră de care toți am avea parte de am avea curajul să facem ceea ce simțim, exact în momentul în care simțim. Iubirea adevărată e aia când indiferent de timp sau distanță știi exact ce se întâmplă cu celălalt. Când adormi și te trezești cu gândul la celălalt și-ți umpli sufletul de bucurie auzindu-l sau simțindu-l. Iubirea adevărată e când ești capabil să suferi orice, să aștepți, să schimbi orice ai avut și ai doar ca să ajungi la celălalt. Asta e frumos la iubire! Puterea asta de sacrificiu de care… oare câți dintre noi suntem capabili cu adevărat?

Unii oameni ne vindecă, alții… pur și simplu ne dor.

Love is not just a feeling, but a commitment about all pains and sacrifice.