Suntem prin natura noastră supuși necesității de a satisface o serie de nevoi primare care, odată neîndeplinite, ne-ar periclita viața sau buna desfășurare a acesteia.

Nimeni nu a devenit mentorul unor generații din exercițiul unei comodități permanente și nimeni nu a reușit să performeze într-un domeniu despre care nu a fost niciodată interesat și tocmai de aceea setea a fost de cele mai multe ori cel mai bun mentor. Unui om de succes îi este sete de cunoaștere, de colectare a unor informații demne de a-l face din ce în ce mai bun și de a-i oferi o independență aparte.

Setea ne e cel mai bun mentor prin prisma faptului că doar cel ce își înțelege cu adevărat pasiunea știe că domeniul din care aceasta face parte nu este și nu va fi nicicând un impediment în atingerea culmilor.

Ne arătăm intresați, însă puțini dintre noi sunt cei ce reușesc într-adevăr să consume productiv propria energie în vederea valorificării ulterioare a acesteia. Setea a fost de cele mai multe ori un conducător spiritual suficient de mare încât să trimită la atingerea celor mai interesante descoperiri, a unor proiecte și programe inovative ce au schimbat viața nu doar a realizatorului, ci și a tuturor celor din jur, însă problemele nu au plecat niciodată de la modul în care alegem să ne potolim setea, ci de la identificarea nevoii.

Când suntem tineri, pentru majoritatea, finalizarea studiilor liceale nu este umbrită doar de susținerea examenelor obligatorii, ci și de alegerea corectă a unui drum ce ar putea asigura o îmbinare a plăcerii și a utilului crezând că aceasta este adevărata cheie a succesului unui om. Nimic mai neadevărat! Un tânăr ar trebui să înceapă să își cunoască pasiunile de mic, evident, cu implicarea și conștientizarea permanentă a părinților față de aceasta. Are nevoie să încerce! Să exploreze! Să guste puțin din fiecare până va simți singur că nu se mai poate desprinde din locul acela sau că în zona aceea ar putea să își canalizeze toate manifestările cu drag și responsabilitate. Un tânăr trebuie să cunoască, să încerce din fiecare sport, activitate artistică, să câștige experiente, orice pare că îi trezește interesul, orice care se arată a fi demn de a-l ajuta în dezvoltarea abilităților actuale și în construirea unor noi competențe, orice care-l poate forma drept ființă individuală conturată de valori și principii în funcție de care să se poată ghida în viitor.

Setea, mai ales în viața unui tânăr, ar trebui să fie un preceptor, astfel încât odată cu identificarea a ceea ce ar fi capabil să potolească această sete, tânărul să uneltească fără oprire către definirea și atingerea țelurilor sale. Suceesul stă oricum în toate! În absolut toate, însă doar ceea ce este făcut într-adevăr cu dedicație, plin de dragoste și pasiune față de materialul final va avea ocazia de a cunoaște succesul prin mâinile meșterului său.

Vorbind de tineri și consolidarea unor cariere ne amintim că rolul părinților este extrem de important, căci de cele mai multe ori copiii se formează drept reflexii ale acestora încercând să imite sau cel puțin să mulțumească așteptările lor, ceea ce nu doar că le denaturează posibilitatea de a se dezvolta sănătos, ci și recunoștința față de propria persoană, fața de mândria de a alege și a identifica singui ceea ce li se potrivește.

Treaba unui părinte, în sfera discuției noastre, nu se rezumă de fapt la a-i sugera tânărului ceea ce consideră el că i s-ar potrivi să facă pentru viitorul său, ci pur și simplu în a-i fi aproape. Acolo, lângă el, în a-i susține orice nouă aspirație, în a-i aminti că poate face orice își dorește atâta timp cât îi este menit și muncește pentru ceea ce vrea, în a fi mândru de el, la fiecare mic pas, în a sta în permanență în spatele lui fără ca acesta să știe, susuținându-l, însă lăsându-l ușor să își ia zborul către speranța de a fi independent profesional și nu numai.

Dacă un copil nu devine doctor, inginer, arhitect, avocat sau orice altceva ne-am fi imaginat noi vreodată… e foarte bine! E foarte bine pentru că înseamnă că și-a urmat visul și că-n toate astea tu, părinte, ai avut răbdarea de a-l privi cu toată dragostea cum acesta este descoperit și cultivat zi de zi. Ți-ai făcut cu adevărat datoria când ai apreciat sinceritatea copilului, veleitățile sale, când l-ai sprijinit și încurajat amintidu-i că setea trece doar cu ceea ce sufletul nostru dictează că are nevoie să bea!