Doamne, cât ești de frumos!
Și cât citesc în ochii tăi,
Iar buzele tale mi-aduc
Numai idei și iz de tei.

Și doamne ce te-aș mai iubi
Făr’ de efort, doar cu sfială
Să nu îți fac vreun rău, să știi
Că-ți sunt soție sunt și mamă…

Al tău copil îl port în mine
Ce bucurie, dar Divin
Să așteptăm astă Marie
Ce ne-am dorit să zămislim.

Și om purta-o cu pași mici,
Dar grijulii spre pajiști verzi
Unde cuvântul Domnului
Te face numai să îl crezi.

Om aduna-o cu cei fragezi
De Tatăl nostru presărați
Printre toți cei ce stau aici
De ceruri veșnic dezmierdați.

Tu, om frumos, rămâi al nostru,
Iar de te doare, să nu pleci
Noi te-așteptăm cuminți acasă,
Doar tu tot răul să-l întreci.

Noi suntem pline de culoare,
De dragostea ce ți-o purtăm
Tu rămâi cald, cu-a ta paloare
Orice am simți știm s-alintăm.

Îți mulțumesc înger fragil
Că după toate câte-ai dus
Ai venit bun în viața mea
Pe Diavol l-ai făcut intrus.

Când îți așezi capul pe pernă
Să nu ne uiți, eu și Maria
Suntem adânc, la tine-n piept
Să-ți naștem fala, bucuria!