De azi și pentru totdeauna te ai tu pe tine. Asta nu se confundă cu cei ce caută să scuze lipsa de empatie, responsabilitatea și vigilența, dar amintește că ceea ce avem noi real în control se află în perimetrul nostru. Fiecare, cu trupul său, cu gândurile, aspirațiile și durerile sale știe să se mângâie și certe, să se ierte și rabde sau creioneze când se simte locul de mai bine.

Să fii responsabil de sentimentele proprii e printre cele mai des greșit înțelese propoziții din zilele noastre. Când asta ar trebui să vină cu asumare, respect de sine, decizie statornică și responsabilitate, ajunge să-nsumeze doar penibilul unor concluzii prin care individul nu face nimic mai mult decât să fugă.

De azi și pentru totdeauna ești cu un pas mai departe spre a te minți sau a-ți câștiga libertatea. Să te ai tu pe tine înseamnă cu primordialitate să vrei să evoluezi și să înțelegi că tot ceea ce ești astăzi e un cumul de factori cu care ai interacționat și care au influențat cel cu care lucrezi acum.

Să te ai tu pe tine, de azi și pentru totdeauna, dar să nu te înfrupți din lăcomia autosuficienței și veninul dreptății absolute, căci dincolo de ele se află nimic mai mult decât pierzania iubirii, renegarea dezvoltării și abolirea creșterii.

Semnat, victima ”voastră”